Dezvoltarea e-guvernării în România
Politicile, strategiile și practicile de e-guvernare fac parte la nivel mondial dintre eforturile guvernelor de a îmbunătăți calitatea, eficiența și controlul interacțiunilor dintre administrația publică, pe de o parte, și cetățeni și organizații private, pe de altă parte, în procesul de asigurare a diverselor servicii publice.
Într-un sens specific, e-guvernarea se referă la interacțiunile digitale dintre cetățeni și administrație (cunoscute sub sintagma G2C – Government to Citizen), dintre administrație și alte agenții guvernamentale (cunoscute sub sintagma G2G – Goverment to Goverment), precum și la cele dintre administrație și mediul economic privat (cunoscute sub sintagma G2B – Goverment to Business).
La nivelul Uniunii Europene, gândirea strategică cu privire la domeniul e-guvernării a progresat semnificativ în ultimii ani și a fost transpusă în câteva documente de politică publică cu relevanță deosebită și pentru situația curentă și viitoare a României. În prezent, există la nivelul comunității europene un pachet bogat de legislație care sprijină progresul în domeniul e-guvernării. O mare parte a celor mai relevante acte normative sunt regulamente, deci acte normative de directă aplicare în România și care creează nemijlocit cadrul legal de consolidare a e-guvernării și la nivel național.
O altă măsurătoare relevantă a progresului în domeniul e-guvernării este dată de indexul economiei și societății digitale (DESI) care surprinde imaginea a aproximativ 30 de indicatori relevanți pentru performanța digitală a UE, prin prisma a cinci dimensiuni:
- conectivitate,
- capitalul uman,
- utilizarea Internetului,
- integrarea tehnologiei digitale,
- servicii publice digitale.
Deși domeniul e-guvernării este surprins distinct sub dimensiunea serviciilor publice digitale, este util să reținem și date despre gradul de alfabetizare digitală a populației sau măsura penetrării Internetului (de exemplu), acestea din urmă putând fi interpretate ca fiind factori care influențează în mod direct dezvoltarea serviciilor publice digitale și utilizarea/popularitatea acestora.
Deși domeniul e-guvernării este tratat separat în Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020 față de alte domenii abordate de aceasta, în realitate, succesul inițiativelor de e-guvernare este strâns legat și de direcțiile strategice stabilite în domeniul cloud computing guvernamental, securitate cibernetică, open data, big data.
În ceea ce privește serviciile digitale, România se află pe locul 28 între Statele Membre, iar la dimensiunea de e-guvernare urmează o tendință ascendentă, deși la o distanță considerabilă față de media Uniunii Europene.
E-guvernarea este susținută în România de câteva platforme IT cheie care deservesc direct cetățenii și companiile (o mare proporție a acestora), alături de altele cu specific mai degrabă sectorial:
- Sistemul Național de Achiziții Publice;
- Sistemul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru emiterea extraselor de carte funciară;
- Portalul instanțelor de judecată;
- Registrul Comerțului online (portal ONRC);
- Sistemul informatic al Ministerului Finanțelor Publice și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală – platformă generoasă pentru servicii publice digitale, dintre care cele mai utilizate sunt:
- sistemul de depunere de documente electronice DEDOC (prin care sunt procesate digitale declarațiile și raportările fiscale ale tuturor contribuabililor din România – companii, instituții publice, persoane fizice și administrația publică);
- Spațiul Privat Virtual (SPV) – cel mai mare serviciu public național cu nivel maxim de sofisticare a serviciilor informatice conform clasificației Uniunii Europene, cu aproape 1,5 milioane de utilizatori – persoane fizice, juridice și de alte tipuri;
- PATRIMVEN depozitul de date și registratura intrare-iesire specializate pentru informații fiscale (referitoare la patrimoniul și venituri), instrumentul de tip e-guvernare pentru cooperare (depozit de date comun) între autoritățile din administrația publică.
Atât la nivel central, cât și la nivelul administrațiilor locale, au fost dezvoltate platforme și sisteme IT prin intermediul cărora cetățenii beneficiază de interacțiunea cu instituțiile publice exclusiv online.
Dezvoltarea e-guvernării în România este strâns dependentă de utilizarea cât mai largă a acestor instrumente în primul rând de către instituțiile și autoritățile publice și, în al doilea rând, de către cetățeni și mediul de afaceri.
Statisticile oficiale arată că România se clasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al disponibilității serviciilor publice realizate integral electronic și pe ultimul loc din punct de vedere al disponibilității serviciilor publice electronice pentru întreprinderi.
Propunerea de politică publică în domeniul e-guvernării ne prezintă următoarele obiective specifice (sursă: https://www.adr.gov.ro/ ), pentru România:
- Dezvoltarea serviciilor publice electronice aferente evenimentelor de viață care se adresează cetățenilor și mediului de afaceri până la finalul anului 2030
- Întărirea capacității instituțiilor și autorităților publice de a funcționa în mediu digital avansat și de a furniza servicii publice electronice mature până la finalul anului 2030.
- Consolidarea competențelor digitale generale ale angajaților administrației publice și creșterea nivelurilor de motivare și specializare a personalului IT din cadrul acesteia, continuu, după caz, până la finalul anului 2030. (dezvoltarea serviciilor publice electronice noi este însoțită de acțiuni de formare a personalului administrației publice; recalibrarea numărului de specialiști IT din administrația publică; desemnarea specialiștilor în e-guvernare; pregătirea unui plan național de pregătire a specialiștilor IT)
Funcționarea administrației publice pe baza sistemelor de tehnologia informației, contribuie prin reducerea termenelor de prestare a serviciilor publice către companii la atragerea investițiilor străine.
Simplificarea modului de accesare a serviciilor publice și reducerea costurilor de timp și de bani aferente acestora prin convertirea lor în servicii publice electronice ar da un semnal pozitiv și strategic potențialilor investitori străini interesați de derularea unor activități comerciale în România.
IMPACT al adoptării soluțiilor de e-guvernare la nivel național
- acces sporit și rapid la informații, transparență consolidată și eficiență în termeni de bani și timp economisiți.
- implementarea politicii publice poate conduce la creșterea cu cel puțin 10-15% a nivelului investițiilor străine în România pe an
- productivirarea în administrația publică și sectorul privat
- scăderea costurilor de conformare, prin reducerea costurilor cauzate de schimbul de informații pe format hârtie
- o creștere cu 10% a scorului de digitalizare a unei țări determină o creștere de 0,75% a PIB-ului pe cap de locuitor
- eliberarea resurselor și concentrarea asupra activităților specifice care aduc valoare adăugată companiei.
- reducerea termenelor de prestare a serviciilor publice
- creșterea gradului de alfabetizare digitală a populației
- combaterea fenomenului sărăciei și îmbunătățirea calității vieții pentru 580 de milioane de oameni
- creșterea încrederii și a gradului de satisfacție a populației față de modul de prestare a serviciilor publice
- medii sigure, cu trasabilitate clară asupra tranzacțiilor dintre cetățean și instituția sau autoritatea publică respectivă și care beneficiază de un grad ridicat de automatizare a deciziilor
- creșterea gradului de incluziune socială
- reducerea necesarului de hârtie pentru derularea procedurilor administrative aferente serviciilor publice
- reducerea spațiilor de arhivare a dosarelor solicitărilor legate de serviciile publice
- raționalizarea consumului resurselor de energie electrică și termică
- reducerea amprentei de carbon a instalațiilor IT prin utilizarea echipamentelor de cloud guvernamental
- aplicarea principiului ”doar o singură dată” la nivelul României ar putea genera aproximativ 180 milioane EUR de economii pe an, respectiv aproximativ 1,8 miliarde EUR economii într-un orizont de timp de 10 ani.
Dezvoltarea e-guvernării în România
